13 februarie. 23:59
Mai era un minut și venea ziua îndrăgostiților. Ea nu știa dacă o iubea sau o detesta. Era o zi specială, da, pentru toți adolescenții. Pentru ea însă, nu reprezenta nimic deosebit. Anul acesta ar fi vrut să strice rutina, dar era din nou singură.
Se gândea la el, ca de obicei. Era cel mai bun prieten al ei…dar îl iubea, mai mult ca pe un simplu amic. De fapt, era îndrăgostită de el.
Și…îi veni o idee.
S-a îmbrăcat rapid, ca niciodată. A luat niște bani dintr-un sertar, cheile aruncate pe masă și a plecat.
La magazin vânzătoarea a privit-o zâmbind, când i-a vândut sticla de șampanie. Oare ce își imagina femeia aia?
Ea s-a urcat într-un taxi și a spus adresa. Avea emoții. Oare dormea? Sau avea să o privească amuzat și să îi spună câteva cuvinte ironice despre romantismul ei descoperit brusc, la 00:00, pe 14 februarie? Oare făcea o greșală? Era doar o idee proastă de moment? Nu mai conta.
Peste 10 minute bătea la ușa lui. El îi deschise somnoros, ciufulit și surpins.
- Ce faci tu?
- Bună și ție. Bine, mă plictiseam.
- Și sticla?
- Hm…Auzi, vrei să ai prietenă de 14 februarie?

Deci,până la urmă, ce e 14 februarie? Ziua îndrăgostiților...bine,bine, dar dacă dragostea vine decât dintr-o direcție? Unde mai e frumusețea acestei zile?
Deci 14 februarie e doar un motiv de a te lăuda cu noua ta cucerire, sau una mai veche. E un motiv pentru care să primești sau să oferi cadouri, care oricum vor sfârși aruncate, ori la gunoi, ori într-un dulap, atunci când marea dragoste va fi terminată, când amorul nemuritor o să se ducă dracului. Deci, de ce să ne batem atât capul pentru o zi ca oricare alta? Pentru că suntem dependenți de dragoste, de aia. Pentru că nu putem trăi fără ea, chiar dacă e ... prea mică, sau infinit de mare.
Partea cea mai tristă e că, de multe ori, nu ne petrecem exact cu cine ne-am dori această zi. Asta pentru că nu suntem în stare să ne acceptăm sentimentele. Suntem oameni, până la urmă, și avem o înclinație genetică spre greșeli.
Deci...happy valentine`s day. Cu oricine ar fi...:))